Salvarea, protejarea și cultivarea vieții încă din primele secunde ale conceperii pruncului

Contracepția

Metodele contraceptive și abortive (avortive).

Literatura de specialitate definește contracepția ca fiind metoda care „implică o întrerupere în derularea ciclului fiziologic al concepției. Aceasta se obține prin controlul ovulației, folosind metode care împiedică nidarea sau prevenind întâlnirea ovulului cu spermatozoidul” [1].

Clasificarea metodelor contraceptive

1. Metode naturale de planificare familială;
2. Contraceptive hormonale orale (combinate / numai cu progestative);
3. Contraceptive hormonale injectabile (combinate / numai cu progestative);
4. Implantele contraceptive;
5. Dispozitivele intrauterine (DIU);
6. Metodele de barieră şi spermicidele;
7. Contracepţia de urgenţă;
8. Sterilizarea chirurgicală feminină și masculină [2];
9. La această clasificare, alţi autori adaugă şi contracepţia imunologică – vaccinurile [3], motiv pentru care am notat-o pentru a o descrie.

 

Comentarii

Termenul „abortiv” (sau „avortiv”, amândoi termeni fiind corecţi) nu apare în această clasificare şi nici în alte clasificări ale metodelor contraceptive în literatura de specialitate, deoarece toate metodele mai sus enumerate sunt considerate a fi doar contraceptive. Motivul: Medicina nu recunoaşte sarcina decât după nidaţie (implantarea embrionului în uter). Spre ex.: „Metodele contraceptive de urgenţă (de a doua zi) sunt acele metode care urmăresc prevenirea unei sarcini după un act sexual neprotejat, posibil fertil. Obiectivul ei este prevenirea sarcinii încă din stadiul de implantare”. Deşi Medicina nu recunoaşte sarcina decât după nidaţie, medicii calculează vârsta sarcinii de la concepţie. În orice definiţie a sarcinii, constatăm că începutul ei este considerat tot de la momentul concepţiei. Astfel, graviditatea (sau sarcina) este definită ca fiind „starea femeii gravide din momentul conceperii fătului şi până la naşterea lui” [4]

Despre acest compromis vorbesc și alţi autori: „S-a întâmplat vreodată ca ginecologul să nu ia în calcul cele 12-14 zile de la concepţie? După concluziile lor, sarcina ar trebui calculată numai din momentul nidaţiei. Se naşte întrebarea: ce era copilul în acest timp şi în ce stare se află femeia în cele 12 zile de la concepţie?”. Deci medicii se confruntă cu o dilemă[…]” [5]

Am realizat o nouă clasificare a metodelor contraceptive, luând în calcul atât efectul lor contraceptiv, cât şi pe cel abortiv. Această re-clasificare va fi folosită probabil doar de către cei care se alătură concepţiilor noastre creştine despre viaţă.

Am introdus în clasificare şi termenul „abortiv”, argumentând prin modul lor de acţiune.

Re-clasificare

1). Metode naturale – contraceptive;
2). Metode de barieră (locale) – contraceptive;
3). Contracepţia hormonală feminină – contraceptive şi abortive;
4). Contracepţia de urgenţă (postcoitală) – abortivă;
5). D.I.U. (steriletul) – abortiv;
6). Sterilizarea chirurgicală voluntară – contracepţie definitivă;
7).Vaccinuri (contracepţie imunologică) – contraceptive şi / sau abortive.

 

Concluzii

1). Rezultatele sexualităţii şi contracepţiei moderne
Prof. Dr. Rudolf Ehmann arată efectele dezastruoase ale sexualităţii şi contracepţiei moderne:
− provocarea hedonismului;
− infidelitatea;
− promiscuitatea;
− adulterul;
− divorţul;
− instabilitatea prieteniei;
− copii nefericiţi;
− boli cu transmitere sexuală: Chlamydia, gonoreea, sifilis, HIV/SIDA;
− sterilitate;
− avort;
− înjosire morală;
− sinucideri în rândul tinerilor;
− agresiuni sexuale;
− sexualitate prin internet în dimensiuni necunoscute până acum;
− crearea unei mentalităţi contraceptive şi, în consecinţă, a unei mentalităţi abortive;
− o relativizare a sexualităţii;
− o relativizare a conceptelor morale;
− scăderea populaţiei, în ţările occidentale mai ales;
− o provocare a avortului;
− ştergerea graniţelor dintre contracepţie şi avort timpuriu;
− o falsă cântărire a efectelor secundare a contraceptivelor (o relativizare / inducere în eroare); prin acestea este lezată femeia, deşi se vorbeşte ca fiind totul în interesul femeii. Dar, din nou, cele ce suferă sunt femeile care sunt exploatate într-un mod ruşinos, şi acest lucru devine evident când este deja prea târziu. Femeia este exploatată atât din punct de vedere moral, cât şi financiar.

Medicul englez Dr. med. Ellen Grant afirmă: „Sănătatea femeilor a fost jertfită pe altarul planificării populaţiei” [211].

2). Ce datorăm contracepţiei din ultimii 30 de ani?
Prof. Dr. Rudolf Ehmann argumentează într-un mod foarte clar şi concis ce ne-a adus contracepţia modernă:

a. Contracepţia modernă a făcut posibil un libertinaj al sexualităţii fără frâne, în sensul rupturii dintre sexualitate şi procreare [...]. Consecinţa directă a fost că vârsta primelor contacte sexuale la tineri a coborât drastic.

b. Avortul nu a putut fi îndiguit prin contracepţie, frecvenţa lui a crescut tocmai în ţările cu mai mare acceptare a anticoncepţionalelor. A devenit şi este necesar ca mijloc de anulare a cazurilor de eşec în folosirea anticoncepţionalelor. Datorită faptului că acceptarea inhibitorilor de ovulaţie şi a spiralei este relativ scăzută chiar şi în ţările industriale, nici după 30 de ani nu se poate aştepta o îmbunătăţire a situaţiei, în sensul evitării avortului prin anticoncepţionale. Astfel, încât deviza „mai bine să previi decât să avortezi” devine tot mai evident o minciună.

c. Distrugerea fundamentelor morale ale lumii occidentale, mai ales în ţările creştine, prin revoluţia sexuală şi instituţionalizarea avortului, mijlocul de planificare familială cel mai des folosit în acest timp (conform OMS, circa 50 de milioane de avorturi pe an). Prin toate acestea, s-a realizat mai ales nimicirea moralei tinerilor.

d. Creşterea bolilor transmise pe cale sexuală (STD – Sexual Transmitted Diseases) prin libertinajul sexual, mai ales a anexitelor. Urmarea acestei situaţii este numărul sporit de sarcini tubare şi sterilitatea de origine tubară [...] [212].

 

Texte extrase din lucrarea „Îndrumarul medical şi creştin al Federaţiei Organizaţiilor Ortodoxe Pro-vita” de dr. med. Christa Todea Gross şi pr. prof. dr. Ilie Moldovan. Disponibilă integral aici.

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Note:

[1] Mihai Horga, Frank Lüdicke, Aldo Campana (Editori), Manual de planificare familială, Text de referinţă, 2000, p. 4-5;
[2] Ibidem, pp. 4-5 – 4-6;
[3] V. Luca, D. Nanu, M. Nanu, op. cit., p. 196;
[4] ***, DEX – Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, 1998; p. 432;
[5] Renate Böl, Die Wirkung der Anti-Baby-Pille vor und nach der Empfängnis, D 69518 Abtsteinach/Odw., 3. überarbeitete Auflage 2001, p. 34;
[211] Dr. med. Rudolf Ehmann, Konferenz: „Verhütung und Sexualität. Segen oder Fluch?”, 23 Oktober 2000, Zürich;
[212] Dr. R. Ehmann, în colaborare cu Otto Döpper, Mijloace anticoncepţionale. Efecte secundare fatale despre care nu se vorbeşte. Un bilanţ critic din punctul de vedere al unui ginecolog, Traducere de către Asociaţia Pro-Vita Sibiu, pp. 30-31.

 

  • Facebook